03 July 2007

Colorate, amestecate

Am o stare dulce-amaruie azi. Da, starile au forme, gusturi si culori. Uneori poti simti fizic norii amenintatori deasupra unei zile grele si poti vedea cenusiul sumbru, inecacios al unei zile pur si simplu teribil de proasta... sau nenumaratele scanteieri ghiduse ale unei zile pline de zambet. Azi oscilez intre inecare in butoiul cu melancolie (fara un motiv concret) si barbia ridicata darz, sfidator. Dupa o sticla de Pepsi, una bucata Mjoy, Ich will ascultat pe repeat si cateva telefoane menite a organiza o iesire la terasa azi si o alta joi (la un local cu narghilele, esteee), cerul meu personal incepe sa se insenineze. Mai trebuie inca sa ma duc la politie (nu am habar cand anume, ziua asta e deja plina)- ca sa vanez un anume politist sa-mi completeze ceva pe dovada (hei, il vanez de trei zile incoace!)... dar lucrurile incep sa fie mai roze.

Si cum in viata lucrurile nu vin oranduite pe categorii, si nici nu stau frumos la coada, iata extrase din talmes-balmesul meu personal:

1. Momentul Bu: il sun zilele trecute, agitata, avand sa-i spun ceva urgent. Raspunde greu, deja ma cam iritam, ca doar eu trebuie sa fiu prioritatea vietii lui, nu??? (:-)) si spune grabit: "Nu pot sa vorbesc acum, vorbesc cu tatal tau la telefon!". Si inchide. :D LOOOL. La asta nu am avut replica.

2. Momentul Zu: la constatare, cu masina. Zice: "deschideti capota". "Mmmmmmmmm, nu stiu sa o deschid". ???!!! :D. Pai da, are o clema care o tine fixata undeva dedesubt. Hehehe. Blonda absoluta, that's me. Noroc ca omul avea nervi tari. Asa ca s-a chinuit si a gasit piedica respectiva, pt. ca eu, proprietara si utilizatoarea masinii, nu, nu stiu unde este si zau daca-mi pasa. La o adica... daca e nevoie, ma descurc (am si cartea tehnica in masina, nu???). Si dupa ce am avut o Dacie care murea in mijlocul strazii si una-doua trebuia sa-i deschid capota, de invatasem si unde este jiglerul... mi-am jurat in barba sa am o masina la care sa nu fie nevoie sa umblu. Si NU umblu. Din principiu. Refuz sa-mi stresez neuronul cu astfel de informatii.

Si zau, e chiar bine sa afisezi o privire blonda cateodata. Cred ca este un privilegiu al femeilor, de care putem profita din cand in cand. Totul este sa o facem cu masura :-).

3. No logo. Cartea. Am citit-o. E usor cam stufoasa, informatie multa... Mmmmmmmmmm, merita citita. Nu, nu trebuie neaparat sa aprobi cele scrise. Are doua capitole care chiar m-au fascinat, in special partea cu introducerea brandurilor in scoli si universitati. Si une dintre principalele ei tinte este Nike. Din varii motive: ne manipuleaza si ne exploateaza orice sensibilitate, a facut trecerea de la "produs" la "brand", ne domina si ne controleaza, se bazeaza pe exploatare la sange si nepasare fata de angajati, jucand un joc al falsitatii.

Corect. Doar ca sunt slaba, ce mai. Pentru ca dupa ce am citit cartea am vazut reclama de mai jos. Si am picat, muta in admiratie si extaz fata de brand. Yep, head over heels.



4. Perdele. In living. Yep, finally. Intram si noi in randul oamenilor decenti :D. Sunt frumoase si de-abia astept sa le montam. Adica sa le monteze Bu, si eu sa topai incantata pe langa el :-). Azi ma duc sa le iau ...

5. Weekend la munte. Ce pot sa spun: am dormit cu patura pe mine!!!!!!!! Aaaaaaaaaaaaa...si aici ma coc la foc mic! (si am iesit a doua la Rummy, pffff).

6. Bulgaria. Bronzul dispare :-(. Incet, dar sigur, nesuferitul.

4. "Fiori prin mine umbla/ Si nu am trebuinta/ Te rog pe tine umbra/ Sa redevi fiinta". Nicu Alifantis- Umbra.
Adica starea zilei:

2 comments:

Alina said...

wow, multe, chiar multe! Bafta cu politistul :P Suuper tare faza cu capota. Eu nu stiu cum se numesc piesele de la masina...La asigurare nu am inteles ce piesa a scris pe autorizatia de reparatie politistul :P Si am intrebat blond ce scrie acolo :D Sub capota umblu cu un singur scop: sa-mi completez lichidul de spalat geamuri :D

Zu said...

Hehe, faza cu capota... Bu mi-a spus sa nu o povestesc :-)), dar hei, refuz sa ma simt prost in pielea mea. In plus, eu sunt cea care depaneaza computerele prin casa asa ca nu duc lipsa de minte tehnica: exista "putinta" dau nu e "dorinta".