14 August 2007

Fragmente

1. Trebuie sa precizez ca zeita aia e moarta. M-am enervat, mi-am cumparat arme bune si armuri si m-am dus cu toate fortele peste ea. A dat ea din brate, dar who cares, terci am facut-o. Na! Asa-i trebuie, daca se pune cu mine! Hehehehe.

Dupa ce am ispravit cu zeita, am lucrat. Pana pe la miezul noptii cand pur si simplu mi-a cazut capul. Azi am avut o intalnire la care am prioritizat lucrarile, asa ca lucrurile stau mai bine. In fine, vorba vine, ca tot mult de lucru e... dar macar e totul organizat :D.

2. Acum ceva timp am ajuns la birou imbracata intr-un tricou nou, imprimat cu multe-multe cranii. Yep, cranii, as in capul cu doua oase si cu tot tacamul... M-am tot fatait eu prin birou imbracata asa si dupa ce a trecut cam juma' de zi o colega a exclamat uimita: "Vaaaaaaaaaaaaai, uite ce tricou ai tu...!!! Aaaaaaaaaaaa... eu am crezut ca e cu motive florale!!!!".
!!!???

3. Am vazut un serial. Prost. Un soi de CSI wannabe, cu multa gandire profunda si intelegere a naturii umane la mijloc.... Right. Insa finalul, ei bine, finalul m-a terminat: just imagine un serial american cheap...cadrul final: un avion zburand in apus de soare...si textul din off: "scriitorul Eugene Ionesco spunea..." (dupa care urmeaza citatul, menit sa dea serialului un plus de profunzime).
Loool.

4. Bu si-a luat bicicleta- sa mearga cu ea la birou. Eu am luat masina lui Bu, cat timp a mea e in service. Acum el are febra musculara, hihihi...
Si, cum imi pregateam rucsacul cu lucrurile pt. sala, apare Bu: "Mmmm, ce dragut e rucsacul tau. Asa ceva mi-ar trebui mie, cand merg cu bicicleta..." "Il vrei?", zic eu- "ti-l dau, doar sa gasesc in ce sa imi pun hainele pt sala"... "Pai poti sa iei geanta mea de umar, aia cu care ma duc eu la tenis"- zice el. Ok, zis si facut.

Doar ca... e loc de cateva explicatii:
- rucsacul era de fapt al lui Bu. L-a primit cand am primit un cadou impreuna, format din doua parti- era ceva pt mine acolo si rucsacul pt. Bu. Doar ca l-am luat eu, inaine ca el sa aiba timp sa se dumireasca ce i se intampla (hei, nici nu avea la ce sa il foloseasca, da???) :-)
- geanta lui de umar este de fapt a mea. Zestre de dinainte de relatia noastra- mi-a dat-o un tip dragut, patronul hotelului in care am stat in Iordania...

Privita din aceasta perspectiva situatia de mai sus devine amuzanta: eu i-am dat rucsacul meu lui Bu si el mi-a dat geanta lui... :-) Right.

No comments: