Despre masini

Happy song (cel din postul anterior). Happy me. Am primit the nice song de la Bu (pe mail) si m-am lasat corupta la pateute de un coleg, astfel incat acum ma lalai pe net ascultand brother lee si mancand pateute bune-bune (le cheama pateute pentru ca sunt micute, da???). Si afara miroase a ploaie si eu stau inside, unde e bine si cald, dar nu prea cald cum a fost toata vara... si e liniste... si maine e vineri si dupa vineri vine weekend-ul... si mi-am luat masina inapoi, oooooo, ce chestie grozava. Azi am mers noi amandoua pana la Prince si Mobexpert, sa cautam mobila pentru birou si m-am simtit atat de bineeeeee. Adica, masina lui Bu e super, tare super, cu viteza si toate-cele, insa asta e masina mea, pe care o conduc si in vis si stiu exact cat sa o rotesc de volan si exact cat sa franez si cat pot sa ma bag cu ea si asa imi place sa ascult muzica buna si sa o conduc cu o singura mana (the "I feel cool way") si sa ma simt bine eu in masina mea...

Asaaa... si legat de masini, doua ganduri razlete:

1. Daciile si taximetristii nu lasa. Evident ca vorbim despre o majoritate aici, insa din studiile mele detaliate de soferita in Bucuresti reiese ca nu te lasa domne' sa treci/ te bagi/ schimbi banda.

2. Ceva legat de perceptia brandurilor... Mai precis: ma gandeam eu... ce masina i s-ar potrivi cui. Pe moment am ajuns cu procesul gandirii la:
- Volvo pentru tata. Pentru ca este o masina care spune putere si echilibru. Este exact masina- echivalent pentru ideea cu cainele mare care nu are nevoie sa mai latre. Dupa mine, isi iau Volvo oamenii ajunsi la un anumit nivel care nu au nevoie sa epateze, sa "show off". Este masina unui om asezat, avand acel echilibru dat de varsta si experienta, un om implinit.
- Audi pentru Bro'. Pentru ca spune viteza, dinamism, realizare profesionala, ceva fite (care sunt ok la o anumita varsta) si putere. Si calitate. Ceva de genul "sunt in plina ascensiune si ma simt bine".

Pentru Bu inca nu am gasit. Nici pentru mine, pfff. Ma mai gandesc...