Iaurturi

Cred ca m-a bantuit zeul Tnuva, ca m-am legat de ei cu chestia aia cu gustul dragostei... pentru ca ieri am avut o zi infernala. Intai am aflat ca am o sedinta cand eram acasa bine-mersi in pijama si tocmai ii dadusem lui Bu masina sa plece el cu ea (a mea e inca in service), asa ca l-am sunat si intors din drum. Apoi m-am dus la sala, printr-un trafic infernal pe Stefan cel mare dupa care m-am intors tot pe Stefan cel mare, sa-l iau pe Bu, dar, hei, what were the chances, am ajuns prea devreme si cum eram imbracata in tinuta de sala... unde sa ma duc- unde sa ma duc, am stat in masina si am citit... A, si evident ca in fuga aia nebuna de dimineata am uitat acasa si vreo doua- trei chestii pe care vroiam sa le iau cu mine, asa ca toata ziua mea a fost cam ametita...

Dupa care, cand am aterizat in fata rafturilor din supermarket sa-mi cumpar iaurt... surprize majore: disparusera Milli si era plin de Tnuva cu nume ciudate: "Mango pofticios", "Visina racoricioasa" si alte chestiuni similare care sunau aiurea rau pentru mine. Dar mi-am luat un mango. Pofticios :-). Si acum revin asupra subiectului si spun: e bun. E foarte bun (avertisment: e gras si contine si smantana). Mi-a placut la nebunie.

Ok?

... da' reclama tot nu-mi place...