27 November 2008

Lista neagra

Deunazi (genial cuvant, zau asa) lui Bu i s-a nazarit o idee: sa facem un top al persoanelor pe care nu le mai vrem la televizor. Cum in acel moment nimerise taman peste Monica Columbeanu, pot sa presupun ca s-ar afla pe lista lui neagra, fiind chiar sursa acestei geniale idei. Primul meu gand a fost catre Becali, iar mai apoi am declinat incetisor cam toata lista celor care se perinda pe la diverse talk show-uri, avand opinii despre orice... insa m-am oprit brusc, aducandu-mi aminte de Marian Dirta.

Yep. Marian Dirta. Stilist. Ala cu manusi, fular si un cuib de ciori in cap. Nu, nici eu nu stiam cine e si cu siguranta nu stiam cum il cheama, pana cand nu l-am vazut intr-o emisiune tv: Cireasa de pe tort. Emisiune in care se iau patru vedete si fiecare dintre ele, prin rotatie, le va avea pe celelalte trei invitate la cina. Cina pe care o pregateste in persoana si, eventual, o mai si serveste la ea acasa. Bon. Eu, cand vad pe cineva ca gateste la tv, ma opresc fascinata. Mor dupa chestiile astea culinare. Daca e unul care toaca, paseaza, fierbe ceva... ooooooo, gata, acolo infig telecomanda si raman holbata la minunatiile din fata mea. Exista pe Euforia o tanti care face prajituri... vorbeste asa frumos si le face atat de simplu... ma vrajeste mereu, imi vine sa o iau acasa si sa o pun incontinuu sa-mi faca prajituri. Tot acolo mai e si un nene care face gratar, mmmmmmmmm... Evident ca m-am proptit si in Cireasta de pe tort, entuziasmata ca gatea cineva...

Doar ca la Cireasa asta vin tot felul de figuri si zau daca inteleg de ce se baga singuri la o emisiune cu bucatarie daca nu stiu nici macar sa toace o ceapa... Si nivelul, vai, nivelul vedetelor noastre- modul in care inteleg sa se poarte, offffffffff, m-am oripilat total, nu imi vine sa cred ca se poate asa ceva si ca astea sunt exemplele de urmat, bleah, bleah, bleah, ce naiba sa te mai astepti sa intalnesti in jurul tau cand oamenii asta vad la tv si cred ca asa e normal (cool chiar) sa se poarte. Zau, emisiunea este comentata de un bucatar care analizeaza ce face vedeta respectiva, eu cred ca puneam si un alt personaj sa le critice comportamentul in societate si sa ii taxeze cand o iau pe aratura.

Iar domnul Dirta este ceva cum nu am crezut ca se poate. Se da in stamba maxim in postura de gazda, in episodul 28 (din 2 nov) si face niste gesturi ireale (scuipa mancarea, vorbeste urat, cere mancare la pachet etc etc) in episoadele 27 si 26 (din 1 nov si 31 oct). Toate episoadele se gasesc aici.

In mod sigur este pe lista mea de personaje care NU trebuie sa mai apara la tv si pe care NU mai vreau sa le vad. Si Becali e acolo. Si o groaza de alte personaje mondene, de "vedete" si politicieni... Mmmmmmmmmmmm, cred ca o sa incep alcatuirea listei prin stabilirea unui prim criteriu de selectie: cine nu se exprima corect in limba romana, afara din televizorul meu!!!

26 November 2008

Bu si Zu... si piticania si Bro' si...

Bu si Zu isi continua cu spor existenta plina de neprevazut si momente de neuitat...

Eu ma aflu pe ultima suta de metri. De la jumatatea lui decembrie ma retrag la baza, sa dospesc linistita la copil. Asta pentru ca am si obosit si imi este din ce in ce mai greu- oricat de activa sunt eu, totusi nu in fiecare zi ai energia necesara pentru toate cele. Plus ca vine frigul, poate si ceva zapada si nu cred ca vreau sa mai conduc cand s-o pune gheata. Asa ca acum tot incerc sa le dovedesc pe toate, sa le asez bine, sa le organizez si sa imi fac ordine in fisiere, ca sa las totul ok in urma mea. Si rasnita de computer a inceput sa dea rateuri, speriindu-ma cu ideea inecarii atat de aproape de mal. Oricum, ideea este ca sunt ocupata- de aceea am disparut/ dispar/ o sa dispar.

E o senzatie ciudata, de plecare in necunoscut, chestia asta cu statul acasa. Greu de controlat.

Dar si acasa avem evenimente. Chiriasul Bro' este in continuare chiriasul nostru. Ne-am imprietenit cu pestii lui- cred ca s-au indragostit iremediabil de Bu, care le da de mancare si le vorbeste zilnic, urmarim cu mare interes cifra mereu in crestere a guvizilor, pentru ca mereu depistam o pestoaica brusc dospita prin acvariu :D... si avem deja un mod de viata bine format in trei, uneori chiar patru, cand apare si Bebel- gogoasa. Deja stiu ce produse sa cumpar pentru fiecare si chiar reusesc sa diferentiez sosetele si tricourile lui Bu de cele ale lui Bro' cu o marja foarte mica de eroare :-). Iar cei doi indivizi ba se apuca sa fumeze in duet in bucatarie, de nu mai am eu acces la frigider (tragedie!!!), ba se uita la meci impreuna... Insa, deoarece se pare ca nu e bine sa mai calatoresc distante lungi cu masina (offfffffff, la ce oferte sunt acum in turism, vai ce o mai taiam eu afara din tara!!!) si nu am cum sa mai ajung la familia lui Bu, vine Mohamed la noi. Plus patut/ carut si alte minunatii pentru copil, colectate de la sora lui Bu, lucruri plimbate juma' de tara cu masina de catre parintii lor si chiar abandonate pe moment prin Oradea unde li s-a stricat masina si a trebuit sa o lase o saptamana in service acolo si sa plece cu trenul :D. So, Bro' va trebui sa se mute temporar la mama, il evacuam :-))... Oricum devenise suspect- de dimineata a plecat cu galeata cu mop si aspiratorul nostru (ca sa isi faca ceva curatenie la el, sa poata muta mobilele) si Bu (care nu cunostea detaliile povestii) se uita nedumerit cum Bro' ne inhata aspiratorul, intreband confuz: dar noi nu mai avem nevoie de astea??? La care Bro' i-a explicat ca incetul cu incetul ne goleste casa, ca doar nu o sa plece cu mana goala :-)).


Ai mei evident ca isi mai pregatesc o plecare din tara, de Revelion iar pe mine ma chinuie dorul de duca, taman cand nu pot sa plec nicaieri, nu pot sa merg nici macar la schi, pfffff.

Bu merge la dentist si are diverse evenimente socante, adica just try to imagine cum stateam eu linistita la birou si suna telefonul: "Tzumpi, mi-au cazut dintii!!!" ??? Da, mi-a luat cateva minute bune sa inteleg cum adica "i-au cazut dintii" dar dupa aceea m-am distrat de minune mustacind pe margine cand i-a trantit si lui Bro' acelasi anunt complet naucitor... Trecem peste cardul acum pierdut iremediabil despre care le-a spus alor mei ca l-a gasit intr-un buzunar, de nu mai inteleg saracii nimic (eu le-am spus ca l-a pierdut, el ca l-a gasit, e varza...) si ajungem la suspecta intentie a sotului meu cu acte, dar fara buletin de Bucuresti (pentru ca refuza sa isi faca, e ceva teribil, noi nu locuim oficial impreuna :-))), in fine, intentie spuneam, de a se duce acasa sa voteze. Sa voteze pe cine??? Ca nici nu ii stie pe cei de acolo??? Have no idea, l-a patruns spiritul civic si il chinuie rau...

Iar ieri am vrut sa il strang de gat, la propriu, pentru ca a mers cu mine la un soi de supermarket sa mai luam una-alta, in special lapte. Bu uraste sa mearga la cumparaturi. Eu, de obicei, nu merg cu el la shopping, dar era o exceptie, de, ne nimerisem impreuna si repede- repede am fugit la un magazinas sa facem o mica aprovizionare... Si mai eram si intr-un supermarket necunoscut mie (mic de altfel), aterizata direct din noapte, frig si alergatura... asa ca stateam usor pierduta intre rafturi, incercand sa-mi aduc aminte ce produse caut, cine sunt si ce naiba fac acolo, basic sa-mi adun gandurile... cand de dupa vreun raft, ceva, aparea un personaj agitat cu mesaje de genul: "hai sa mergem", "mai ai???", "gata???", "pot sa ma asez la coada???" si tot zenul meu si bruma de lista de cumparaturi care reusea sa se lege in capul meu se spulbera in patru zari... Concluzia: la final eram zburlita toata de nervi, el reusise sa indese in cos toate dulciurile si chipsurile care ii plac iar eu simteam acut ca probabil am uitat sa cumpar jumatate din lucrurile de care aveam nevoie iar acasa m-am trezit ca mai si inhatasem o marca diferita de cereale, din care nu mancasem never-ever si nici nu imi doream sa incerc...

Iar acum Bu tocmai m-a sunat, sa ma intrebe: "ce fac voinicii mei (adica bebe si cu mine)... e liniste si armonie, nu??? Pai daca nu sunt eu acolo..." :D

24 November 2008

In weekend





Am avut un weekend plin, pentru ca am plecat la munte, ca sa sarbatorim multitudinea de sfinti din clanul nostru. Asta inseamna ca am fost multi dar si ca a fost muuulta mancare- merita mentionate faimoasele placinte cu branza si cu mere ale matusilor mele (nu, nu va imaginati ca una a facut placinta cu branza si alta placinta cu mere, ambele au adus cate doua platouri cu placinte de ambele feluri, facute dupa tipicuri diferite insa teribil de gustoase).

Dupa ce Bu a reusit again sa nu-si aminteasca unde si-a lasat cardul (probabil ca este pe undeva prin casa, oricum noi l-am blocat dupa ce ne-am agitat isteric si eu m-am enervat), am plecat din Bucuresti ultimii (sambata) si am prins pe traseu tot ce putem prinde: ploaie la greu si chiar ninsoare- viscol cand am ajuns la munte. Unde ne-am blocat, neputand urca dealul cu mirandolina masina care nu avea lanturi si nici roti de iarna. A urmat un circ tipic clanului meu, in care Bu a atacat dealul in patru metode diferite si mereu ne-am impotmolit undeva aproape de varf, in miros de motor incins... tata si Bro' au venit dupa noi sa ne tracteze cu cablul... a mers primele doua curbe, apoi am ajuns in zapada... s-a pierdut surubul de la cablu... l-au gasit... Bu m-a expediat la tata in masina, ca era mai sigur acolo... Bu era in adidasi de panza (??? tipic Bu)... tata l-a uitat pe Bu pe langa masina, dar l-a recuperat unul dintre unchi... etc etc.

Este incredibil cat de mult a nins la munte: Bebel- gogoasa a facut si un om de zapada iar eu ma uitam cu jind la toata zapada aia, gandindu-ma ca anul asta nu pot sa merg la schi... In fine, a fost tare frumos si parca nu imi vine sa cred cand ma uit afara pe geam si vad soare si nici pic de zapada.

Bataie de cap

Cu ce s-a chinuit Zu dupa ziua ei:



(yep, este un puzzle 3D cu 836 de piese, primit cadou de la Bro' :D)

19 November 2008

Busy week

"Fusei" ocupata rau. Mai sunt inca, am o saptamana destul de plina. Cu diverse... nu doar munca, sau, ma rog, cu diverse tipuri de munca. Pentru ca sunt vioaie si continui sa-mi demolez casa, sistematic. Acum tocmai am ras camara- arata superb :D, aranjata si curatata de troante. Urmeaza hainele, dar pentru asta imi trebuie curaj nu gluma...

Si l-am dus pe bebe la dentist :-). Nimic grav, probleme firesti de sarcina... asa ca m-a zgandarit nitel, chestie care pe mine ma face sa ma panichez maxim, deoarece imi este frica de freze/ doctori/ injectii si orice alta potentiala sursa de durere. Mie imi ajunge sa ma asez pe scaunul de dentist ca sa ma sperii. Draguta a fost piticania, care cat timp am asteptat sa intram la dentist s-a zbenguit de mama focului in burta mea, insa la primul semn de disconfort, cand eu m-am incordat toata, s-a calmat brusc si n-a mai zis nici pas, a incremenit. Doar dupa ce am terminat tratamentul, si a trebuit sa stau 10 min. pe scaun cu nu stiu-ce-substanta, a reinceput, timid, sa mai miste un pic... :D.

Iar Bu? Bu este Bu, inepuizabil... Sambata am avut un parastas in familie, la ora 8.30 dimineata. Frig, frig rau, de crapau pietrele... Bro' si cu mine plecam inainte, Bu mai ramane acasa putin. Cand apare si el la biserica, toata familia mea, bine infofolita in diverse geci si pardesie, se panicheaza: "copilul" era in sacou! Doar in sacou si camasa! "Pai mie nu mi s-a parut ca e asa frig afara"- a venit replica unui Bu usor invinetit, pe care tata imediat l-a dotat cu una bucata geaca groasa extrasa din portbagajul masinii proprii. Mda, de unde avea tata o geaca in masina nu ne este clar, dar este tipic tata sa aiba solutia la diverse probleme, care de care mai dubioase... Vorba lui Bu: daca veneam fara pantofi, sunt sigur ca imi gasea si ceva de incaltat :-)).

14 November 2008

Da' eu cu cine votez?

A aparut pe net un spot cu bloggeri care vorbesc despre vot. Nu este in intentia mea sa jignesc pe nimeni, dar mie nu mi-a spus mare lucru. In primul rand nu cred ca e ok montat (my two cents) si devine lung si plictisitor. Apoi, nu este clar ce vrea sa comunice: sa alegi TU daca vrei sau nu sa mergi la vot???... Intentia este una laudabila si este grozav ca au reusit aceasta mobilizare de forte, insa dupa mine mesajul nu e bine transmis: a iesit ceva teribil de descurajant ("de ce naiba sa ma mai duc la vot???") si, din pacate, accentul nu cade pe partea cu "votul este o responsabilitate, gandeste-te bine ce alegi".

Dar in fine, nu vreau sa comentez spotul in sine. Pur si simplu, ca tot veni vorba, eu cred ca trebuie mers. Dar nu trebuie neaparat si votat :D... Sa ma explic: trebuie mers la vot pentru ca astfel nu se poate folosi nimeni de votul tau/ daca nu ai votat nu prea ai dreptul sa te plangi ulterior/ le dai politicienilor apa la moara- asa pot sa tina discursuri sforaitoare despre cum electoratul nu se prezinta la vot, nu ii pasa de tara, nu se implica/ tot politicienilor te transmiti un semnal prost, de genul: eu abandonez lupta, faceti ce vreti voi cu tara asta/ daca nu se prezinta suficienti la vot mai facem si un scrutin nou, care si ala costa bani...

Daca am cu cine vota, va bene, problema e rezolvata. Eu una nu am cu cine, pentru ca... (pfff, explicatiile sunt atat de clare, le cunoaste toata lumea, nu mai dezvolt ideea care deja ne scarbeste pe toti). Asa ca ma duc, dar nu votez. Le dau vot de blam. Asta e varianta mea si se poate aplica oricum, ideile care imi trec prin cap sunt: pus stampila pe zona alba si scris alaturi cu pixul (oricine poate intra cu un pix in buzunar in cabina de vot) ceva de genul "vot de blam"; "vot auto-anulat", "nu votez cu nimeni"; "vot de protest"; "nu sunt de acord cu nici un candidat" etc... ce decide fiecare, doar sa fie un text clar, la subiect, scris citet. Nu injuraturi sau alte bazaconii, caci atunci nu se va intelege decat ca niste neanderthalieni au ajuns la vot si povestea va intra in alta categorie. Nici lasat buletinul de vot alb, desi scrie frumos ce scrie aici, totusi ma tem ca il vor stampila "ei" frumusel ulterior...

La ce buna metoda asta? Pe langa faptul ca implica exercitarea dreptului la vot, care este necesara, dupa cum am zis mai sus, e probabil sa nu faca prea multe valuri dar ceva- ceva tot o sa fie. De la cel care imi va citi votul si va povesti ce a gasit altora, pana la poate cat mai multe persoane care sa faca asa ceva si astfel sa se raspandeasca informatia... si poate pana la faptul ca statisticile alea care arata cam la fel in ultimii ani: "prezenta scazuta a elecoratului la vot" se vor modifica intr-un socant "electoratul s-a prezentat la vot dar hei, ce e cu numarul asta mare de voturi anulate/ de blam etc"...

13 November 2008

Deznadejde

Exista o poezie de Jacques Prevert care m-a impresionat intotdeauna: Dejeuner du matin.

Credeam ca astazi se va clarifica ceva. O fantoma si-a anuntat ieri sosirea si mie mi-a incremenit sufletul. Am sperat tacut ca o sa ma lamuresc si ca o sa imi gasesc linistea. E 11:00, a venit acum jumatate de ora si a si plecat. Fara explicatii.

"Et moi j’ai pris
Ma tête dans ma main
Et j’ai pleuré."

12 November 2008

Casatorie cu bebe inclus

Legat de ce procesam eu privitor la casatorie, ieri am avut treaba pe la o institutie publica unde doua "fete" asteptau la un ghiseu si vorbeau intre ele. Mai precis, una dintre ele, insarcinata... cam in patru- cinci luni, sa zicem, ii spunea celeilalte ceva de genul:

- Fata, mi-a spus ca daca nu raman gravida nu ma ia in casatorie.

Asta e tot ce am auzit. Restul am dedus, ca doar respectiva era insarcinata, nu???

Cred ca eu ii dadeam respectivului cu cratita in cap (asaaaa, pentru sufletul meu...) si ma carabaneam din viata lui (avand grija sa afisez un mers tantos si elegant :D).

11 November 2008

Prezenta la raft

Publicitatea este mirobolanta. Strategia, de mare efect. Dar totul este in zadar daca produsul NU este la raft. Distributia este buturuga mica ce rastoarna carul mare. Si in mod surprinzator inca mai intalnesc diverse companii care insista in eroare.

Bon, ai bannere cat casa, spot tv si prezenta in toate revistele, chestii pentru care ai platit bani buni, bani pe care ii astepti sa se si intoarca inapoi prin vanzarea produsului si da, ai si reusit sa convingi consumatorul sa te caute la raft- nu ti se pare ca lipseste ceva??? Exact... produsul... produsul, zau asa!!!!

E banal, e obositor si enervant. Ai probleme cu distributia? Rezolva-le, si inca repede pentru ca altfel degeaba faci ditamai campania (si ma refer aici in special la campaniile de lansare pentru produse noi)!!!

Ok, sunt convinsa, vreau sa cumpar iaurtul cu nuci de la Napolact. Sa fie sanatos, l-am gasit in magazine doar de vreo doua ori si zau ca nu intentionez sa-mi dedic timpul cautarii unui iaurt... Iar detergent, pfff, pana acum cumparam de trei ori noul Dero limoncello di sicilia si bergamote dar daca nu a fost la raft, well, eu aveam nevoie de detergent asa ca am dat banii pe alt produs.

Sunt convinsa de publicitate? Da. Am vrut sa-l cumpar? Da. L-am cumparat? Nu. Nasol, asta se numeste inecare la mal si nu, principalul scop al intregii tarasenii (=campanii) NU a fost atins.

Elementary, my dear Watson...

Si legat de distributie: de ce imi limiteaza mie supermarketurile accesul la unele branduri care imi plac? Ma enerveaza la culme: la Mega nu gasesc Milli si Zewa, trebuie sa ma duc la celalalt supermarket din zona dupa ele, dar ce chestie, acolo nu au Aldis si nu-mai-stiu-ce cascaval.

10 November 2008

Caldura mare

E atat de cald la noi in birou incat nu mai sunt in stare sa gandesc coerent. in curand o sa dau in colocot si nici macar nu imi dau seama daca doar mie imi e in halul asta de cald, sau toata lumea sufera la fel. Da, in mod clar e cald in birou, insa suspectez ca si temperatura ridicata a corpului meu (am mai zis ca functionez ca incubator) are ceva vina aici.

In weekend am fost la un botez cu nunta, unde m-am simtit tare bine pana cand a trebuit sa trag pe dreapta ca nu ma mai tineau picioarele, obosisem incredibil pe tare. Simpatic a fost in biserica, unde oamenii draguti mi-au proptit un scaun sub fund si tronam ca o matroana in mijlocul bisericii :D. Tot simpatic a fost si Bro', caruia ii spusesem ca nu stam mult, insa am ajuns acasa dupa ora 1 noaptea si el ne suna usor preocupat, nestiind daca nu s-a intamplat ceva cu mine.

Btw: Bro' a mai avut o inundatie... pffff. Tot de la calorifer, tot pana la vecin, dar de data aceasta cu apa doar in zona bucatariei.

Duminica am mai demolat o camera... Am o pasiune noua: fac curat prin toata casa, din camera in camera si arunc toate, dar absolut toate troantele inutile care s-au adunat de cativa ani incoace in cele mai suspecte cotloane. Asa ca iau o camera si o jumulesc toata. Dupa care aterizez lata si muta pe canapea, de unde nu imi mai ridic oasele jumatate de zi. Iar bebe incepe sa topaie entuziast: ieri a trepidat/ lovit/ facut valuri cam jumatate de ora de nu mai stiam ce-i cu mine :-)).

Iar acum am descoperit ceva nou prin blogger- o chestiune numita follower (e o rubrica noua, in zona din dreapta a blogului), adica oameni care se declara interesati de blogul meu, adicacatalea cititori incantati :D. Si Ada Demirgian, pe care eu o citesc cu mare placere, s-a declarat "follower" :-). Eeeeeeeeee, ma simt muult mai bine, bine, bine...

07 November 2008

Metamorfoza

Ma transfooorm... de unde pana mai ieri eram o lady delicata si finuta (:D), acum devin o combinatie de Darth Vader cu un hobbit :-)).

Dar sunt fericita. Din I tell u ca si nasa mea de cununie e insarcinata??? Daaaaaaaaaaaaa, sarcina ei este cam cu trei- patru sapatamani in urma mea si taman a aflat ca o sa aiba tot un baiat... pfff, umplem familia/ lumea de baieti :-)).

05 November 2008

Love and marriage

Casatoria este o problema spinoasa, mai ales in ziua de azi: cele casatorite insista pe langa cele necasatorite ca e cazul sa intre si ele in randul lumii, motivate de cele mai multe ori de dorinta sincera de a vedea crapand si capra vecinului :-), iar cele necasatorite adopta o atitudine de sfidare de genul "eu nu am nevoie de acte ca sa imi fie bine", care cel mai adesea mascheaza frustrarea esecului in a il determina pe respectivul blambec sa o ia de nevasta. Sa fim onesti (oneste!!!), asta este realitatea in cele mai multe cazuri.

Exista, dar sunt putine persoanele care se casatoresc pur si simplu pentru ca asa simt/ vor ele si si mai putine cele care nu se casatoresc pentru ca intr-adevar nu simt nevoia acestui gest. Mirajul ideii de "printesa pentru o zi, imbracata in rochie alba si imbujorata", plus presiunea societatii (=mama, bunici, matusi, prieteni, colegi), ca si sentimentul imbatator de putere suprema dat de confirmarea faptului ca "ai pus laba pe el si de azi e al tau in intregime" (fals, dar nu despre asta discutam acum) sunt muuuuult prea mult pentru orice suflet amarat de femeie in cautarea sigurantei si a confirmarii sociale.

De ce sa te casatoresti, mai e nevoie de casatorie in ziua de azi, sunt intrebari la care de cele mai multe ori se raspunde cu un cliseu din familia celor mentionate mai sus, sau cu varianta facila "de ce nu" care nu este suficienta pentru a justifica tot tambalaul. A, si trecem peste partea cu "casatoria din interes", aia e alta poveste. Vorbim despe un cuplu care realmente se iubeste: mai are nevoie de versiunea oficiala, sau nu?

So far eu am gasit urmatoarele variante de raspuns in favoarea casniciei (din moment ce m-am casatorit, e clar ca eu cred in ea :D):

Raspuns religios: da. Pentru situarea aceste relatii/ familii (cu tot cu copii care vor proveni din ea) sub binecuvantarea/ protectia divina.

Raspuns practic: da. Pentru birocratie, credite, mosteniri si tot ce inseamna sot si sotie in mod legal.

Raspuns uman 1: Pentru a creste copiii intr-un nucleu stabil, intr-o familie clara (sot-sotie si un singur nume de familie) care sa ii dea copilului motiv de mandrie si sentimentul de apartenenta. Acel... "eu sunt un Ionescu", tipic, am exact trasaturile de caracter ale clanului meu...

Raspuns uman 2: da. Pentru ca altfel de certi intr-o casnicie. Si altfel iesi din ea. Dintr-o relatie, oricat de puternica e ea, la un moment de furie e usor sa iti iei lucrurile si sa iesi pe usa. E o despartire. Cand insa cearta si despartirea inseamna divort... te gandesti de doua ori inainte sa iesi pe usa aceea. Si altfel pui problema: omul asta e cel cu care m-am angajat sa construiesc o viata, trebuie, sunt dator sa (mai) incerc.

Raspuns uman 3: da. Si e derivat din raspunsul 2. Altfel se pune problema responsabilitatilor. Cineva este legat pe viata de tine, nu mai treci singur, nu mai e vorba doar de tine ci de un "tu plus ceva" care te obliga sa gandesti la plural si sa nu uiti de acel "la bine si la greu".

Ma mai gandesc la problema...

03 November 2008

Intrebare blonda

Cand ascult muzica in casti, bebe ce/ cum aude??? :D



NOHA - Tu Cafe

Zu si auzul ei fin

Zu si Bro' asculta cam acelasi gen de muzica, asa ca atunci cand Bro' a sunat-o pe Zuz' si a intrebat-o daca a ascultat ultima melodie Guns N'Roses, de pe finally realizatul nou album (muuult asteptat de fani), Zu s-a entuziasmat tare-tare, a zis ca nu si ca vrea si ea. No, bene, vezi ca il da pe Kiss FM, spuse Bro' si inchise.

Kiss FM??? Ok, dar eu nu ascult postul asta... si nici nu stiu pe unde e...

A doua zi, Bro' insista: ai ascultat melodia? Nuuuuuuuuuuuuu inca... Pai vezi pe Kiss FM, zice el, e pe 106,7.

Well, Zu nu a retinut exact daca Bro' a spus 106,7 sau 102,7 sau ceva cu 100 si parca un 7 asa ca, aflata in masina in drumul spre birou, a baleiat toata scala de FM a radioului cap-coada, doar-doar o da peste Kiss FM. Ghinion: Zu a gasit pana si radio Trinitas, dar nici un Kiss FM. Epuizata si usor frustrata, l-a sunat pe Bro', intrebandu-l: unde este dom'le Kiss FM asta, ca eu nu dau de el???? Pai care Kiss FM? zice Bro' confuz... Kiss FM, cu melodia lui Guns, remember??? insista Zu. Pai eu n-am zis niciodata Kiss FM, eu vorbeam de City FM, ei au difuzat melodia...

Cum a reusit Zu sa auda in doua conversatii diferite Kiss FM in loc de City FM, e un mare mister. Care a costat-o nervi si timp, pentru ca ea in masina chiar City FM asculta, asa ca era muult mai bine daca statea locului pe postul ei in loc sa baleieze eterul. Dar, fiind in masina, a schimbat repede postul, exact la timp ca sa prinda taman prezentarea piesei si oooooooooooooo, chiar piesa dorita: Chinese Democracy in toata splendoarea ei...:-))

Acum Zu este fericita: Guns N'Roses isi lanseaza noul album. Ala promis de secole, la care nu mai spera si de la care nu stia la ce sa se astepte. Oare Guns mai poate fi Guns??? Pana una alta, se pare ca este vorba de un GN'R intors la perioada de inceput dar adaptat la "vremurile noi". Si vocea? Aaaaaaaa, vocea lui Axl este inconfundabila si Zu asculta piesa pe City FM fooooarte fericita, cu volum, ca sa auda si piticania :-).

Dupa cum spuneam, nu am ascultat decat o melodie asa ca nu pot vorbi chiar in cunostinta de cauza, insa imi era dor de Guns, asa ca merita revazuta o doza din nebunia pura Guns: aici, aici si aici- Axl dansand "tribal" cu microfonul, sau Slash coborat de pe scena, dribland securitarea... si sa nu uitam de memorabilii "pantalonasi" ai lui Axl sau de jobenul lui Slash :-))