Pentru ca sunt parinte singur acasa si nu am somn, ma fatai pe net si mi-am adus aminte o intamplare mai veche, din perioada in care bebe insista sa manance si noaptea. Si prin "insista" inteleg o colectie de tipete si plansete, ceva teribil. Drept pentru care, intre cei doi parinti lesinati de somn a avut loc urmatorul dialog, cat se poate de serios (nu, cei doi nu aveau deloc dispozitie de glume, doar dormeau pe ei):
Zu, inca dormind, realizeaza ca e randul lui Bu si zice: plange copilul!
Bu, mormaie din perna: mmmm, care copil???
Zu, dintre paturi: nu avem decat unul...
No comments:
Post a Comment