Bu - inegalabilul

Strike 1: Bu si cu mine ne intersectam traseele pe hol. Eu trec de el, indreptandu-ma agale spre camera din capat, el, ramane usor pe loc, urmarindu-ma cu ganditor cu privirea... si dupa ceva timp din spatele meu se aude: "hehehe, ai inceput sa mergi ca un pinguin".

Strike 2: Bu mananca dulciuri seara, in fata computerului. Dulciuri pe care le lasa apoi pe birou si pe care le gasesc dimineata, cand ma duc si eu la computer. Intr-o zi, mosmondind linistita la tastatura, iau ceva din punga lui si rontai, ca doar era langa mine si imi era usor foame. Fix in momentul acela apare Bu, care vede intreaga scena cu ochi de vultur si ma cearta ca pe un copil de nici trei ani: "aaa, zau asa, ai uitat ca nu ai voie dulciuri?! Iti creste tensiunea! Nu ai voie!!!" si le strange pe toate, plecand cu ele, indignat nevoie-mare, sotul-closca dojenindu-si sotia :D...

Strike 3: Bu se invarte in cerc, teoretic pleaca sa il duca pe cel mic la gradinita, doar ca nuuuu mai pleaca, ci face diversi curenti de aer prin casa cu miscarile lui haotice. Intr-un final, eh, iese pe usa si e liiiiniste, pot sa-mi trag putin sufletul. Ma uit la copilul din burta, bebe (cred ca) se uita si el la mine, ii zambesc complice si il lamuresc cum ca asta e taticul lui, poama rara la casa omului. Dupa care plecam amandoi la bucatarie, sa vedem ce mai e de strans/ facut/ organizat. Moment in care suna Bu: "poti te rog sa cobori si sa traversezi pe cealalta parte a strazii ca sa imi aduci telefonul, ca l-am uitat acasa?"...